Primele studii de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltării regionale din România prin metoda contrafactuală au fost realizate de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada martie 2014 – iulie 2015.
În total au fost analizate 11 domenii majore de intervenție, ultimele șase DMI-uri fiind evaluate în vara anului 2015.
Studiile de evaluare realizate au analizat date disponibile despre proiectele derulate în cadrul programului până în data de 31 decembrie 2013.
Astfel, rezultatele ultimelor evaluări arată că intervențiile finanțate prin POR 2007-2013, au dus la creșterea numărului și a calității serviciilor oferite, la creșterea locurilor de muncă și a numărului de utilizatori. Beneficiile utilizatorilor finali – cetăţeni și comunităţi locale – se regăsesc în toate domeniile vizate: sănătate, managementul situaţiilor de urgenţă, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului.
Domenii evaluate în perioada martie 2014 – iunie 2015:
- 1.1 – ”Planuri integrate de dezvoltare urbană”;
- 3.1 – ”Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”;
- 3.2 – ”Reabilitarea / modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”;
- 3.3 – ”Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă”;
- 3.4 – ”Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă”;
- 4.1 – ”Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală”;
- 4.2 – ”Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi”;
- 4.3 – ”Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”;
- 5.1 – ”Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe”;
- 5.2 – ”Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice”;
- 5.3 – ”Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României”.
Pentru anumite domenii de intervenție, cum ar fi cel care vizează infrastructura educațională (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, în condiţiile în care de modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate care nu sunt înscrişi în şcoala beneficiară (prin participarea la consorţii şcolare, parteneriate între şcoli etc.).
Un alt beneficiu relevant, deşi nu a fost urmărit în mod explicit, este dezvoltarea resurselor umane în proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sănătate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru intervenții în situații de urgență (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală.
Pe de altă parte, prin anumite intervenţii s-au obţinut până la data efectuării studiilor de impact doar efecte parţiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminării terenurilor poluate încă nu sunt vizibile.
În ce privește intervenția care a vizat îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate (DMI 3.1), s-a constatat că persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor au avut un acces mai rapid la acestea, în special în ambulatorii şi spitale, de o varietate mai largă de servicii şi de echipamente superioare, față de persoanele din zone îndepărtate sau defavorizate. Principala lecție învățată în acest context constă în necesitatea colaborării strânse, pe tot parcursul implementării proiectului, între instituțiile responsabile de domeniile vizate de intervenție, pentru a putea ajusta intervențiile în funcție de condiţiile implementării și pentru a identifica cei mai relevanți indicatori pentru a măsura impactul acestora.
Concluziile studiilor de evaluare care vizează cele 11 Domenii Majore de Intervenții
DMI 1.1.- PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ
- Implementarea proiectelor finanţate prin DMI 1.1 a creat noi locuri de muncă;
- În orașele participante la program, s-au constatat valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții, față de orașele non-beneficiare. Astfel, studiul de evaluare arată că numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare;
- Centrele urbane care au derulat proiecte prin POR au devenit mai atractive pentru forța de muncă activă și pentru investiții decât cele care nu au participat la program (detalii în Anexa DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urbană).
Punctele tari, în implementarea acestui Domeniu de Intervenție, au fost:
– abordarea policentrică, în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Orientările Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013;
– abordarea integrată şi consultările cu cetăţenii, asociaţiile, ONG-urile, actorii economici şi mediul academic.
(detalii în Anexa DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urbană/„Planuri integrate de dezvoltare urbană”)
DMI 3.1.- INFRASTRUCTURĂ DE SĂNĂTATE
DMI 3.1 „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”
DMI 3.1 produce rezultate concrete pentru persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate, în special în ambulatorii şi spitale, şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi utilizarea de echipamente performante.
Intervenţiile finanţate prin acest Domeniu de Intervenție au contribuit la diversificarea serviciilor de sănătate și creșterea calităţii acestora, prin:
- Capacitatea sporită de tratament (de exemplu, camere, paturi etc.), reducerea substanţială a timpului de aşteptare, introducerea în uz a unor echipamente avansate tehnologic, care permit tratamente medicale avansate, îmbunătăţirea infrastructurii de operare (reînnoirea sistemului de utilităţi, modernizarea camerelor, acces pentru persoanele cu dizabilităţi, obţinerea conformităţii cu standardele în vigoare)
- Creșterea numărului de pacienţi trataţi – proiectele care au combinat toate cele trei tipuri de intervenţii (reabilitare, modernizare şi echipare) au înregistrat o creştere a numărului de utilizatori, în perioada 2008-2014, comparativ cu proiectele care au finanţat numai anumite tipuri de intervenţie.
- Creșterea gradului de satisfacţie ale pacienților, şi o percepţie pozitivă a schimbării în ceea ce priveşte infrastructurile şi calitatea serviciilor, după implementarea proiectelor.
(detalii în Anexa DMI 3.1 – „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”)
DMI 3.2.- INFRASTRUCTURĂ NECESARĂ PENTRU SERVICII SOCIALE
- Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile POR 2007-2013 au avut mai mulți utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidenţiale au înregistrat cel mai mare număr de utilizatori, față de celelalte categorii de centre.
- Numărul angajaţilor echivalenţi cu normă întreagă în unitățile finanțate prin POR a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare.
- Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne. Persoanelor vârstnice, pacienților cu boli în stadiu terminal și copiiilor şi adulților cu dizabilități severe li s-au oferit servicii mai bune în centrele rezidențiale, de zi și de îngrijire paliativă, prin reabilitarea și dotarea spațiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea și prin asigurarea de oportunități de incluziune socială.
- Nivelul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile, spațiile, instalațiile și utilitățile acestor centre este ridicat, iar percepția de îmbunătățire a serviciilor, facilităților și utilităților, după intervențiile finanțate prin POR, este larg răspândită.
(detalii în Anexa DMI 3.2. – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii sociale)
DMI 3.3.- INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
- Studiul indică un efect net pozitiv al proiectelor, în privinţa îmbunătăţirii echipamentelor bazelor operaţionale pentru siguranţa publică, reducerii considerabile a timpului de intervenţie şi a creşterii populaţiei acoperite în cazul situaţiilor de urgenţă.
Astfel, nivelul de siguranţă publică a crescut, ca și calitatea primului ajutor acordat şi disponibilitatea serviciilor de intervenţie în zone izolate sau defavorizate.
(detalii în Anexa DMI 3.3. – „Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență”)
DMI 3.4.- INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
Intervențiile efectuate prin DMI 3.4. au contribuit la:
- Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie – investițiile dau cele mai bune rezultatele acolo unde resursele alternative (bugetul local și bugetul național) nu permit finanțări de amploare. În particular, în localitățile sărace, unde sunt diferențe mai mari între baza materială a școlilor beneficiare de finanţare prin DMI 3.4 al POR față cele non-beneficiare, analiza a relevat că gradul de dotare cu logistică în școlile generale care au beneficiat de finanțare este cu 5,6% mai mare decât în rândul non-beneficiarilor.
- Efectul „propagat” al rezultatelor: de modernizarea infrastructurilor educaționale pot beneficia și alți elevi din localitate care nu sunt înscriși în școala vizată de investiții (de exemplu, de laboratoare moderne de limbi străine, științe și informatică, centre de artă sau facilități pentru practicarea sporturilor).
- Facilitarea accesului la educație, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități:facilitarea participării elevilor cu diferite dizabilități la educație reprezintă un efect ce poate fi atribuit direct DMI 3.4, atât prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, cât și prin dotarea cu echipamente și materiale de învățare moderne.
DMI 4.1.- STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Principalul efect vizat de intervenţiile din cadrul DMI 4.1 a constat în crearea de locuri de muncă în structurile de afaceri sprijinite. Din analizele efectuate, s-a constatat că există un efect net pozitiv al intervenţiei, confirmat de o serie de indicatori:
- Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor centrelor de afaceri;
- Rata de ocupare a infrastructurilor create a fost de 86% la 31 decembrie 2014;
- Au fost create în medie, pentru fiecare proiect, 9 locuri de muncă pentru personalul operativ,
- În medie 15 microîntreprinderi şi IMM-uri au fost găzduite şi au beneficiat de infrastructura oferită;
- Diversificarea serviciilor oferite de centrele de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii acestora;
- Dezvoltarea reţelelor: centrele nou create sunt sustenabile prin serviciile furnizate (orientate spre cerere şi inovare) şi prin capacitatea lor de a forma reţele;
- DMI 4.1 a contribuit la creşterea locurilor de muncă în firmele locale găzduite în centrele de afaceri, acestea fiind beneficiare ale noilor servicii oferite şi ale reţelelor existente sau nou create.
(detalii în Anexa DMI 4.1 „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală”)
DMI 4.2.- REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE
Se previzionează că până la sfârşitul perioadei de implementare 113 ha vor fi decontaminate. Chiar dacă niciun proiect dintre cele 7 contractate nu era încă finalizat în momentul analizei, efectele asupra mediului pot fi identificate, ca urmare a finalizării implementării fazei A – decontaminarea solului şi aducerea acestuia în parametri normali. Proiectele finanţate nu au putut finaliza implementarea fazei B constând în atragerea de investitori şi dezvoltarea de activităţi economice pe situri decontaminate.
DMI 4.3.- SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MICROINTREPRINDERILOR
- Creșterea numărului de locuri de muncă: în ciuda crizei economice, microîntreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-au mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, faţă de cele non-beneficiare.
- Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanţe mai bune chiar și la patru ani după finalizarea intervenţiei, menținând cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparaţi.
- Creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor. Aceasta reprezintă cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3. Analiza calitativă realizată a indicat modificări substanţiale în ceea ce priveşte calitatea produselor, furnizarea de servicii şi adiţionalităţi comportamentale:
Creşterea capacităţii beneficiarilor POR 2007-2013 de a exploata oportunităţile de piaţă: cu cât microîntreprinderile au fost mai receptive la provocările pieței, cu atât au identificat mai eficient sursele de finanțare prin DMI 4.3.
Creșterea capacității de orientare strategică şi reorientare – schimbarea domeniului de activitate.
Creșterea gradului de trecere de la comercializare la producţie.
Creșterea calităţii producţiei şi furnizarea de noi servicii: antreprenorii beneficiari au făcut modificări substanțiale ale produselor și serviciilor, care au dus la apariția de noi branduri, noi produse, noi oportunități de piață.
(detalii în Anexa DMI 4.3. – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor)
DMI 5.1.- PATRIMONIU CULTURAL
Efectul principal al intervenţiilor susţinute prin DMI 5.1. este valorificarea potenţialului turistic local, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Aceasta se reflectă în:
- lâDublarea numărului de vizitatori la obiectivele de patrimoniu restaurate prin proiectele finanţate – de la 292.677 în 2008, la 623.463 în 2014, reprezentând o creştere de 113%.
- Reintroducerea în circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu;
- Revitalizarea turismului cultural;
- Extinderea sezonului turistic;
- Creșterea cu 20,47% a numărului angajaţilor cu normă întreagă la obiectivele de patrimoniu cultural restaurate, de la 293 în 2008 la 353 în 2014.Acesta este un rezultat elocvent, având în vedere restricţiile în angajarea de personal nou, în special în sectorul public, începând cu anul 2011.
(detalii în Anexa DMI 5.1 „Valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”)
DMI 5.2.- INFRASTRUCTURA DE TURISM
- Creșterea numărului camerelor și locurilor de cazare nou create: +28,25 camere nou create/beneficiar IMM și +50,42 locuri de cazare nou-create per beneficiar IMM, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
- Creșterea numărului de „sosiri în unitatea de cazare” și de „înnoptări în unitatea de cazare”: beneficiarii privați ai DMI 5.2 au înregistrat creșteri de 2-3 ori ale numărului de sosiri și de înnoptări.
- Gradul de ocupare a infrastructurilor finanțate prin POR a crescut, în medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
- Creșterea numărului de angajaţi/beneficiar IMM: +12,40 angajaţi/ beneficiar IMM, față de grupul de non-beneficiari.
- Creşterea cifrei de afaceri a beneficiarilor intervenției POR: +1.122.536 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală și, respectiv, +933.995 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism;
- Proiectele implementate au un impact asupra dezvoltării socio-economice, mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe
- Intervenţiile cele mai eficace sunt cele care provin din rândul proiectelor implementate în oraşele mari şi în staţiunile de interes naţional şi local, şi pentru beneficiarii din categoria „pensiune, motel sau cabană”.
DMI 5.3.- PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
- Principalul efect al intervenţiilor este creşterea fluxului turistic, studiile de caz indicând în acest sens creșteri cuprinse între 4-20%.
- Alte beneficii ale intervențiilor includ crearea de locuri de muncă, oportunitatea beneficiarilor de a demara proiecte similare, utilizând experienţa proiectelor încheiate şi de a face schimb de bune practici între părţile interesate din sectorul turistic, precum și conceperea de strategii pentru atragerea turiștilor.
- Strategia de brand naţional s-a îmbunătăţit calitativ, fiind mult mai unitară şi concentrată.lIntervenţiile finanţate au contribuit la promovarea dezvoltării turismului, prin integrarea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) în sistemul turistic naţional, dezvoltarea infrastructurii centrelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acestora. Rolul acestor centre este să sprijine turiştii locali în luarea de decizii privind planificarea vacanţelor.Principalele efecte economice ale CNIPT au fost creşterea numărului de vizitatori (cu 10%, în cazul CNIPT Cluj) şi a numărului de locuri de muncă nou create (5 noi locuri de muncă în cadrul CNIPT Tulcea).
* * *
Context
În luna martie 2014 MDRAP a semnat un Acord Cadru pentru realizarea a opt studii de evaluare a impactului intervențiilor POR 2007-2013, cu scopul de a obține răspuns la două întrebări de evaluare: ”Care este efectul net al intervenției fondurilor și care sunt factorii care au determinat acest efect?” și ”Ce tip de intervenție da rezultate, pentru cine și în ce circumstanțe?”.
Studiile au fost realizate de consorțiul format din SC ACZ Consulting SRL – România, T33 SRL – Italia şi IRIS SRL – Italia pentru DMI 1.1, DMI 3.1/3.3, DMI 3,2, DMI 4.1/4.2, DMI 4.3, DMI 5.1/5.3 și de International Consulting Expertise pentru DMI 3.4 și DMI 5.2.
Tot în contextul Acordului Cadru, consorțiul format din S.C. OTP Consulting România S.R.L., AAM Management Information Consulting Private Company Limited by Shares – Ungaria, AAM Management Information Consulting S.R.L.- România, Institutul de Cercetare HETFA – Ungaria şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative a asigurat servicii de sprijin pentru Biroul de Evaluare al POR în gestionarea studiilor de evaluare a impactului și a realizat Raportul de sinteză a evaluărilor precum și Conceptul de diseminare a rezultatelor studiilor.
Sursa: www.inforegio.ro