România este pe ultimul loc în indexul inovării la nivelul Uniunii Europene, existând o criză puternică în privința educației și inovării, a declarat, marți, președintele executiv al Platformei Comunităților Locale Riverane Dunării (CLDR), Sever Avram, într-o conferință de specialitate.

“Am semnalat că există o criză foarte puternică în privința educației și a inovării. România este pe ultimul loc în indexul inovării la nivelul Uniunii Europene. Este vorba de inovare în sensul că nu este implementată, înglobată în fluxuri productive sau în ceea ce se cheamă lanțuri valorice”, a spus Avram.

El a precizat că, în acest moment, între statele aflate pe cursul superior și pe cel inferior al Dunării există decalaje foarte mari.

“La capitolul finanțare, modificarea de atragere a finanțărilor și investițiilor impune neapărat o rapidă internaționalizare a clusterelor pentru ca aceia care sunt partenerii potențiali din Europa să capete încredere în noi. (…) Orizontul 2020 este un program foarte complex, dar este pentru o Europă cu o singură viteză or, în momentul acesta, cursul superior și inferior al Dunării reprezintă decalaje foarte mari. Deci, era bine să fi avut un program numai pentru excelență în cercetare și inovare, dar și unul pentru noi, care suntem puțin mai în urmă. Acest lucru se prevede a fi schimbat din mers”, a mai afirmat președintele Platformei Comunităților Locale Riverane Dunării.

Guvernul român ar trebui să se subsumeze obiectivului central al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) pentru a convinge partenerii că este motivat să se implice într-un număr de proiecte majore, proces care să conducă la formarea de companii și organizații dunărene competitive și auto-sustenabile, se arată într-un document al Grupului de Acțiune ‘Dezvoltare Integrată: Dunăre-Marea Neagră’ și al Asociației ‘Comunitățile Locale Riverane Dunării”, adoptat marți, într-o conferință de specialitate.

“Guvernul Român ar trebui să se subsumeze obiectivului central SUERD pentru a convinge partenerii că este motivat să se implice într-un număr de proiecte majore și flagship, proces care să conducă la formarea de companii și organizații dunărene competitive și auto-sustenabile. Actorii români din cadrul SUERD ar merita să se consacre mai mult nu doar unor branduri zonale și subregionale, ci să vizeze și o participare pro-activă și cât mai rapidă la brandul înalt calitativ dunărean, propus în cadrul Raportului”, se arată în document.

Potrivit acestuia, punerea bazelor, în curând, a unui Open Space la nivel dunărean ar trebui să înceapă cu o atitudine pro-activă și dinamică a stakeholderilor și actorilor din sectorul privat fără de care nu poate fi concepută o renaștere industrială și intelectuală a României.

“Sunt vitale mult mai multe eforturi și stimulente pentru cooperarea transfrontalieră, însă aceasta implică întărirea unei coordonări de tip colaborativ și schimbarea din temelii a mentalităților actuale prin politici de formare de educație alternativă. În condițiile concurențiale și ale globalizării galopante cu care se confruntă nu doar România, ci întreaga Uniune Europeană, protagoniștii aplicării SUERD ar merita să se concentreze pe un proiect comun transformativ, de anvergură, bazat în primul rând pe ceea ce recent Ministrul Dezvoltării Regionale din România a denumit ‘noua etică a responsabilității’, singura capabilă să nu ne conducă în această regiune către ‘o nouă formă de egoism și barbarie'”, precizează documentul citat.

Absența încrederii într-o cooperare autentică în zonele transfrontaliere și lipsa de complementaritate între diversele zone chemate să colaboreze obligă la identificarea unor soluții alternative, potrivit documentului, adaptate condițiilor specifice, mai ales în perimetrul dintre România, Bulgaria și Serbia, pe viitor și Republica Moldova.

“Din acest punct de vedere, este necesară instituționalizarea unui mecanism de cooperare mult mai ferm și mai decis — de tipul celei propuse de CLDR și de Danubius Academic Consortium sub numele de ‘Comunitatea Dunăreană de Practici in favoarea Inovării’, în care principalii decidenți pro-activi, în special din Viena și Baden Wurttemberg, să poată ele juca rolul de inițiator și catalizator, în mod direct și cât mai nebirocratic”, precizează sursa citată.

Lipsa de coordonare a sistemului de educație cu cererea și oferta, precum și a corelării cu procesele de dezvoltare-inovare și antreprenoriat, spune documentul adoptat, impun adoptarea prin consultare cu mediul privat a unor politici și reforme urgente spre a se introduce și aprofunda modelul german al educației duale și acela al inovării integrale în universități și centrele de cercetare.

“Dificultățile majore în atragerea și menținerea investițiilor strategice în zonele care vizează reindustrializarea în baza specializărilor regionale inteligente impun crearea și sprijinirea unor mecanisme, în special în sistem PPP (parteneriat public privat — n. r.), care să conducă la înființarea de Centre de Transfer regionale puternice și la absorbția finanțărilor majore, în special din cadrul Planului de Investiții Strategice Juncker”, mai arată documentul.

Grupul de Acțiune ‘Dezvoltare Integrată: Dunăre-Marea Neagră’, împreună cu Asociația CLDR (Comunităților Locale Riverane Dunării), a organizat, marți, o Consultare de Lucru Extinsă privind SUERD.

Sursa: AGERPRES